HOTĂRÂREA Nr. 4/2012 privind schimbarea denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în „Muzeul de Istorie a Breslelor Incze László – Incze László Céhtörténeti Múzeum”

ROMÂNIA

CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA

 

HOTĂRÂREA Nr. 4/2012

privind schimbarea denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în „Muzeul de Istorie a Breslelor Incze László – Incze László Céhtörténeti Múzeum”

 

Consiliul Judeţean Covasna,

întrunit în şedinţa sa ordinară din data de 1 februarie 2012,

analizând Expunerea de motive a Preşedintelui Consiliului Judeeţan Covasna privind schimbarea denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în „Muzeul de Istorie a Breslelor Incze László – Incze László Céhtörténeti Múzeum”;

 

având în vedere:

- Raportul de specialitate al Direcţiei Juridice şi Administraţie Publică precum şi Rapoartele de avizare ale comisiilor de specialitate din cadrul Consiliului Judeţean Covasna, întocmite în acest sens;

- prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 63/2002 privind atribuirea sau schimbarea denumirii, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 48/2003,

 

văzând:

- Procesul verbal nr. 9429/10.10.2011 al Comisiei interne pentru analizarea propunerilor privind atribuirea şi schimbarea de denumiri, numită prin Dispoziţia Preşedintelui Consiliului Judeţean Covasna nr. 301/2008, cu modificările ulterioare,

- avizul nr. 16370/26.01.2012 al Comisiei Judeţene Covasna de Atribuire de Denumiri, înregistrat la Registratura generală a Consiliului Judeţean Covasna sub nr. 617/30.01.2012,

- Hotărârea nr. 115/2011 a Consiliului local al municipiului Tg. Secuiesc cu privire la avizarea schimbării denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din mun. Tg. Secuiesc,

 

în baza prevederilor art. 91 alin. (4) lit. „c” şi în temeiul art. 97, alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare,

 

HOTĂRĂŞTE:

 

Art. 1. Se aprobă schimbarea denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în „Muzeul de Istorie a Breslelor Incze László – Incze László Céhtörténeti Múzeum”.

Art. 2. În cuprinsul tuturor actelor în vigoare, denumirea Muzeul de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc se înlocuieşte cu denumirea „Muzeul de Istorie a Breslelor Incze László – Incze László Céhtörténeti Múzeum”.

 

Târgu Secuiesc, la 1 februarie 2012

 

TAMÁS Sándor

Preşedinte

 

Contrasemnează:

VARGA Zoltán

Secretar al judeţului Covasna

 

 

ROMÂNIA

CONSILIUL JUDEŢEAN COVASNA

PREŞEDINTE

 

NR. 9695/17.10.2011

 

EXPUNERE DE MOTIVE

referitor la proiectul de hotărâre privind propunerea de schimbare a denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” - „Incze László” Céhtörténeti Múzeum

 

Membrii „Cercului Incze László,” în urma adunării a peste 4500 de semnături de susţinere a iniţiativei lor, au solicitat sprijinul Consiliului Judeţean Covasna în ceea ce priveşte schimbarea denumirii Muzeului de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” - „Incze László” Céhtörténeti Múzeum.

Incze László (1928 – 2007) profesor, istoric, muzeolog, persoană publică, a fost cel care a visat şi a realizat actuala formă a muzeului din Târgu Secuiesc. Cu muncă perseverentă, cea mai mare parte a vieţii sale a consacrat-o elaborării unei colecţii istorice despre Ţinutul Secuiesc, care astăzi este una dintre cele mai complete şi semnificative colecţii.

Incze László cu această instituţie recunoscută şi peste hotare, a lăsat o moştenire importantă pentru Judeţul Covasna şi cultura maghiară.

Muzeul actual din Târgu Secuiesc şi-a deschis porţile în data de 3 martie 1972, deschidere a cărei aniversare de 40 de ani o vom sărbători în anul 2012. Această aniversare este un bun prilej pentru a comemora cu demnitate fondatorul, atribuind instituţiei numele Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” - „Incze László” Céhtörténeti Múzeum.

Incze László s-a născut în Baraolt, în data de 14 decembrie 1928. A început liceul în Sighişoara, în continuare a fost elev în Liceul Romano-Catolic din Odorheiu-Secuiesc, unde a dat examenul de bacalaureat în anul 1947. S-a înscris la Universitatea de Ştiinţe Bolyai şi a absolvit Facultatea de filologie-istorie. Din anul 1952 este profesor la Şcoala Genarală din Band, judeţul Mureş, iar din anul 1953 lucrează ca profesor liceal în Târgu Secuiesc. Din 1970 a lucrat la Casa Comemorativă Gábor Áron, pe care a condus-o şi a dezvoltat-o în muzeul breslelor, recunoscut şi peste hotare. A fost pensionat în 1994, dar a lucrat în continuare ca şi conducătorul instituţiei până în anul 2001 şi nici după această dată nu a întrerupt relaţia cu muzeul şi cu activitatea ştiinţifică. I-au fost publicate mai multe studii istorice locale şi de breslă, mai ales în Aluta.

Împreună cu Sylvester Lajos a editat albumul istoric despre oraş cu titlul „Kézdivásárhely”, în anul 1995 împreună cu Szőcs Géza şi Szabó Judit a editat cartea „Városkönyv”, este editorul cărţii „Emlékkönyv” apărută în anul 1997 cu ocazia aniversării a 25 de ani a muzeului din Târgu Secuiesc, în care a publicat un studiu depsre istoria muzeului.

Împreună cu Antal Árpád şi Szabó Judit a realizat forma pentru tipăritură în ziar a cărţii „Századelő az udvarhelyeken”, autor Földi István (Editura Kriza János Néprajzi Társaság, Cluj-Napoca, anul 2004), a editat în anul 2001, împreună cu Boér Hunor şi Toró Attila partea despre Târgu Secuiesc a CD-ului care prezintă Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe.

A primit mai multe premii şi a fost recunoscut profesional pentru munca de conducător al muzeului şi ca cercetător al istoriei locale a oraşului Târgu Secuiesc, respectiv pentru păstrarea tradiţiilor locale.

În anul 1991 primeşte diploma „Szécsenyi Társaság Diplomája”, în anul 1997 cu ocazia aniversării a 25 de ani a muzeului din Târgu Secuiesc primeşte premiul ”Kultúra Szabadságáért Díj”, în anul 1998 primeşte premiul Pro Urbe Târgu Secuiesc, în anul 2002 primeşte premiul EMKE Bányai János şi premiul Pro Comitatu Covasnae.

Încă din anii 70 ai secolului XIX-lea au existat eforturi pentru înfiinţarea unui muzeu în Târgu Secuiesc. Din lipsă de spaţiu preţioasa colecţie a lui Csereyné Zathureczky Emilia nu a putut fi expusă în Târgu Secuiesc şi aşa a ajuns la Sfântu Gheorghe. Înfiinţarea primului muzeu în Târgu Secuiesc se leagă de numele avocatului Dr. Ikafalvi Dienes Ödön. Muzeul înfiinţat în anul 1932 a fost găzduit de institutul „Erzsébet Árvaleány Nevelő Intézet”. Din păcate acest muzeu a funcţionat doar 9 (nouă) ani. Materialul adunat în acești ani, însumând 20.514 de piese, după închiderea muzeului în mare parte s-a pierdut şi s-a dezintegrat.

În continuare, iniţiativele de organizare a muzeului s-au orientat intenţionat spre colectare selectivă. În anii 60, domnii Kovács I. István fost editor al ziarului Székely Újság şi Ádám János profesor de istorie pensionat, au început să colecţioneze date despre bresle şi asociaţii industriale. În anul 1969, cu ocazia comemorării a 120 de ani de la moartea lui Gábor Áron, în două camere din casa lui Turóczi Mózes, s-au deschis două expoziţii: în una a fost expus puţinul material despre bresle şi asociaţii industriale, iar în cealaltă au fost expuse memorii din luptele pentru independenţă din 1848-1849.

Colecţia din prezent şi realizarea imaginii de azi a muzeului din Târgu Secuiesc se datorează activităţii lui Incze László. Inițial lucrând ca profesor de istorie, iar după anul 1970 ca muzeolog, cu o activitate persistentă de colectare şi de organizare a muzeului a creat expoziţiile de o valoare inestimabilă formate din obiecte legate de breslele locale. Toate acestea s-au realizat cu ajutorul localnicilor, din donaţiile urmaşilor breslaşilor, respectiv prin cooperare cu numeroşi specialişti (vezi publicaţia „Emlékkönyv” apărută în anul 1997 cu ocazia aniversării a 25 de ani a muzeului din Târgu Secuiesc). Cu spijinul preşedintelui de atunci al Comitetului de Cultură Judeţean, dl. Sylvester Lajos, muzeul a primit un spaţiu în clădirea Consiliului Local. Inaugurarea a avut loc în data de 3 martie 1972.

Incze László nu numai că înfiinţează muzeul actual din Târgu Secuiesc, dar şi conduce această instituţie de-a lungul mai multor decenii, consacrându-se în totalitate cu toată forţa, cunoştiinţa şi timpul său. A avut grijă de valorile colecţionate şi le-a păstrat şi în perioadele dificile. Viaţa profesională a lui Incze László este strâns legată de soarta muzeului înfiinţat de către el, pe care l-a extins şi l-a îmbogăţit în continuu şi pe care l-a ocrotit şi în perioada dictaturii.

Ce gest ar fi mai potrivit pentru a cinsti o viaţa şi o operă dedicată unui scop nobil de a păstra şi perpetua tradiţiile şi obiceiurile unei comunităţi relativ mici, decât asigurarea faptului că numele său nu va fi şters din memoria noastră colectivă, putând astfel să-i aducem un ultim omagiu şi mulţumire prin simplul fapt al denumirii instituţiei pe care a iubit-o şi căreia i-a dedicat mare parte din viaţa sa profesională: Muzeul de Istorie a Breslelor din Tg. Secuiesc în Muzeul de Istorie a Breslelor „Incze László” - „Incze László” Céhtörténeti Múzeum.

Pentru punerea în aplicare a celor de mai sus, propun spre aprobare proiectul de hotărâre alăturat prezentei, pe care îl supun analizei şi aprobării Consiliului Judeţean Covasna.

 

TAMÁS Sándor

Preşedinte