Apel național din județul Covasna: „Protejați-ne de numărul excesiv de urși!”

Autoritățile locale și liderii din sectorul agricol lansează o petiție națională pentru restabilirea siguranței comunităților și reevaluarea gestionării populației de urs brun

Comunitățile locale din județul Covasna, prin vocea administrației județene, a primarilor și a reprezentanților din domeniul agricol și zootehnic, au lansat public o petiție națională prin care solicită Guvernului, Președintelui României, Ministerului Mediului și Parlamentului adoptarea unor măsuri urgente și concrete pentru gestionarea populației de urs brun. Demersul urmărește restabilirea echilibrului ecologic, protejarea vieții cetățenilor și salvarea activităților economice tradiționale grav afectate de numărul tot mai mare de atacuri.

Petiția a fost prezentată în cadrul unei discuții cu presa de către Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna, alături de Gyerő József, primarul orașului Covasna, Fodor István, primarul comunei Bodoc, Porzsolt Levente, primarul comunei Ghidfalău, Alexandru Racolța, primarul comunei Belin, Anca-Maria Băila, viceprimarul comunei Barcani, precum și de reprezentanții organizațiilor profesionale Sorin Popică, președintele filialei județene a Asociației Crescătorilor de Ovine din România, și Iosif Colțea, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Bovine din România.

Populația de urși depășește capacitatea habitatului natural

Inițiatorii demersului atrag atenția asupra faptului că numărul urșilor a depășit cu mult capacitatea de suport a habitatului natural, iar consecințele sunt resimțite zilnic de comunitățile locale.

Potrivit datelor prezentate în cadrul întâlnirii, în județul Covasna există aproximativ 2.400 de exemplare de urs brun, în condițiile în care specialiștii apreciază că ecosistemul județului ar putea susține în echilibru aproximativ 500–600 de exemplare. La nivel național, populația de urs brun este estimată la aproximativ 13.000 de exemplare.

Tamás Sándor a subliniat că efectivele de urs din județ s-au dublat în ultimii zece ani, crescând de la aproximativ 1.200 de exemplare în 2016 la peste 2.400 în 2026, ceea ce a determinat deplasarea tot mai frecventă a animalelor din habitatul forestier către terenurile agricole și localități.

„Nu vrem să distrugem fauna și flora. Vrem să păstrăm biodiversitatea, dar vrem să existe un echilibru între natură și viața oamenilor. Cea mai periculoasă decizie este să nu iei nicio decizie.”, a declarat Tamás Sándor, președintele Consiliului Județean Covasna.

Atacurile se înmulțesc, iar comunitățile trăiesc într-o stare permanentă de nesiguranță

Participanții au prezentat exemple concrete privind efectele suprapopulării cu urși asupra comunităților locale.

Viceprimarul comunei Barcani, Anca-Maria Băila, a arătat că doar la nivelul comunei au fost înregistrate în ultimii ani numeroase atacuri asupra gospodăriilor și animalelor, dar și atacuri asupra oamenilor.

„Anul acesta și anul trecut au existat atacuri asupra oamenilor. Din fericire victimele au supraviețuit, însă trauma va rămâne toată viața. În același timp, anual comuna plătește despăgubiri între 30.000 și 50.000 de lei pentru pagubele provocate de urși.”, a subliniat Anca-Maria Băila.

Primarul comunei Belin, Alexandru Racolța, a evocat la rândul său tragedia petrecută recent în localitate, unde un bărbat și-a pierdut viața în urma unui atac de urs produs la câteva sute de metri de gospodării.

„Noi nu avem probleme cu urșii din pădure, ci cu urșii care trăiesc lângă localități. Oamenii nu mai au curaj să meargă la câmp sau în propriile culturi. Nu vrem să distrugem fauna, vrem doar ca oamenii să trăiască în siguranță.”, a declarat Alexandru Racolța.

Gestionarea actuală a problemei este considerată ineficientă

Primarul orașului Covasna, Gyerő József, a afirmat că actualul mecanism de intervenție tratează doar efectele, fără să rezolve cauza problemei.

Acesta a explicat că intervențiile se desfășoară în localități, în apropierea locuințelor, hotelurilor sau instituțiilor, ceea ce implică riscuri suplimentare atât pentru populație, cât și pentru echipele de intervenție.

„Gestionăm o problemă sistemică prin măsuri de urgență. În loc să prevenim aceste situații în habitatul natural, ajungem să intervenim în mijlocul comunităților, unde riscurile sunt mult mai mari pentru oameni.”, a punctat Gyerő József.

Edilul a atras atenția și asupra faptului că gardurile electrice nu reprezintă o soluție pe termen lung.

„Nu putem transforma oamenii în prizonieri în propriile gospodării. Nu putem accepta ca viața de zi cu zi să se desfășoare în spatele gardurilor electrice.”, a mai declarat primarul orașului Covasna.

Agricultura și zootehnia, tot mai afectate

Primarul comunei Bodoc, Fodor István, a descris situații pe care le consideră absurde, în care oamenii evită inclusiv izvoarele din apropierea localităților de teama urșilor, iar pășunile sunt împrejmuite cu garduri electrice fără ca acestea să ofere protecție deplină.

„Oamenii nu mai au curaj să iasă din curți, iar nici gardurile electrice nu mai opresc urșii. Intră și în pășunile împrejmuite și provoacă pagube importante.”, a afirmat Fodor István.

Președintele filialei județene a Asociației Crescătorilor de Ovine din România, Sorin Popică, a atras atenția că fenomenul afectează grav agricultura și zootehnia.

„Ursul și-a schimbat habitatul și a coborât din pădure în terenurile agricole. Fermierii nu mai pot să-și lucreze culturile și nici să-și desfășoare activitatea în siguranță. Este nevoie de simplificarea procedurilor și de măsuri legislative eficiente.”, a declarat Sorin Popică, precizând că va susține promovarea petiției la nivel național prin organizațiile profesionale pe care le reprezintă.

La rândul său, Iosif Colțea, reprezentant al Asociației Crescătorilor de Bovine din România, a evidențiat impactul economic major asupra fermelor și schimbarea radicală a relației dintre comunități și fauna sălbatică.

„În copilărie vedeam foarte rar ursul și acesta evita contactul cu oamenii. Astăzi situația este exact invers. Atacurile repetate îi determină pe fermieri să renunțe la activități tradiționale și afectează grav sectorul zootehnic.”, a subliniat Iosif Colțea.

Datele arată o creștere accentuată a pagubelor

Potrivit datelor prezentate de președintele Consiliului Județean Covasna, în anul 2015 au fost înregistrate 58 de pagube provocate de urși în județ.

În primele cinci luni ale anului 2026 au fost deja raportate 130 de pagube, ceea ce înseamnă că, în medie, este înregistrată cel puțin o pagubă pe zi. Reprezentanții autorităților locale au precizat că numărul real este probabil mai mare, întrucât numeroși cetățeni renunță să mai solicite despăgubiri din cauza birocrației și a întârzierilor în plata acestora.

Solicitările formulate de inițiatori prin petiție din partea autorităților naționale:

• promulgarea de urgență a legii privind majorarea cotei de prevenție și intervenție pentru ursul brun, declarată constituțională;
• implementarea imediată a unor măsuri eficiente de control al populației de urs;
• intervenții rapide și eficiente pentru protejarea comunităților aflate în pericol;
• revizuirea statutului de protecție al speciei astfel încât acesta să reflecte realitatea din teren;
• acordarea unor despăgubiri rapide, corecte și echitabile fermierilor și cetățenilor afectați.

Apel pentru susținerea petiției

Inițiatorii fac apel către toți cetățenii României să susțină demersul prin semnarea petiției lansate de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AGROSIC, subliniind că protejarea vieții oamenilor și dreptul comunităților de a trăi în siguranță trebuie să reprezinte o prioritate.

„Semnați pentru siguranță! Semnați pentru protejarea vieții oamenilor!” este mesajul transmis de inițiatorii campaniei, care invită cetățenii din întreaga țară să se alăture acestui demers.

Petiția este inițiată de Asociația de Dezvoltare Intercomunitară AGROSIC și poate fi semnată aici.